Ce e de făcut în cazul colegului care miroase urât?

București, 23 ianuarie 2018

Ce e de făcut în cazul colegului care miroase urât?
Cunoașteți sentimentul care se instalează atunci când realizați că un coleg sau o colegă nu mai miroase atât de bine? Deși nu lucrați pe un șantier și nici un vreun alt loc, unde munca fizică face parte din cotidian?

Și nici nu e caniculă? Se pare că nu mai puteți găsi explicații. În schimb, se instalează un sentiment de stânjeneală, deoarece nu prea știți, cum să abordați problema.

Ar trebui să spuneți ceva sau regulile bunei creșteri o interzic cu desăvârșire? Pentru că aceasta probabil că nu este singura situație în care sunteți nevoit să discutați cu colegii despre lucruri stânjenitoare, vă spunem, cum puteți rezolva această dilemă într-un mod diplomatic.

Mirosul corporal ramâne, în continuare, unul dintre puținele tabuuri existente. Oricum am lua-o – curățenia și igiena personală sunt două criterii extrem de importante, pe baza cărora îi judecăm pe cei din jur. De aceea, fiecare dintre noi știe cât de expus este cineva, care are carențe în igiena personală. Orice observație în acest sens nu poate fi privită nicicum altfel, decât ca afront personal. Și, deoarece oameni suntem și, drept urmare, capabili de empatie, putem înțelege rușinea altuia. De aceea, în cazul în care trebuie să îi facem o observație legată de igiena personală altcuiva, ne simțim aproape la fel de stânjeniți, ca și când ni s-ar face nouă o asemenea observație. Interesant este că există studii care arată că majoritatea oamenilor ne-ar mulțumi, dacă observația noastră i-ar ajuta să evite alte situații stânjenitoare.Important este însă modul în care facem această observație. Nimeni nu își dorește să fie expus ridicolului. De aceea, încercați să nu vorbiți în prealabil cu toți ceilalți colegii despre situația delicată a celui în cauză.

Cel mai bine este să îl invitați pe acesta la o convorbire discretă, între patru ochi. Ca introducere, puteți folosi un enunț, ca “Am o părere foarte bună despre tine, atât ca profesionist, cât și ca om, dar adevărul este că, dacă aș fi într-o situație asemănătoare, și eu mi-aș dori ca un prieten să-mi atragă atenția...” Astfel, interlocutorul dvs. nu va percepe convorbirea ca pe un atac la persoană. În nici un caz nu spuneți: “Toți sunt de părere că...”, deoarece astfel veți lăsa impresia că ați informat în prealabil întreaga echipă.Cazul devine ceva mai complicat, dacă cel care miroase urât este chiar șeful. În aceste circumstanțe, rugați colegul, care are relația cea mai apropiată cu șeful, să vorbească cu acesta. Respectul și profesionalismul îl va demonstra prin folosirea unei popoziții, ca: “M-am gândit să vă spun eu, înainte ca vreun client să observe că...”.

Oricare ar fi situația concretă, cu care vă confruntați, a nu spune nimic este cea mai proastă soluție, deoarece, atâta vreme, cât o faceți cu tact, respect, empatic și discret, colegii vă vor mulțumi în cazul în care îi ajutați să evite alte situați stânjenitoare.Pic.: © helpingwriterstobecomeauthors.com

Photo material

Show blog posts